- Cantarea cantarilor 3:5 Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp, nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine ea. –
- Cantarea cantarilor 3:6 Ce se vede suindu-se din pustie ca nişte stâlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir şi de tămâie, înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir? –
- Cantarea cantarilor 3:8 Toţi sunt înarmaţi cu săbii şi toţi sunt deprinşi la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, ca să n-aibă nimic de temut în timpul nopţii.
- Cantarea cantarilor 3:9 Împăratul Solomon şi-a făcut această pataşcă din lemn din Liban.
- Cantarea cantarilor 3:10 Stâlpii i-a făcut de argint, rezemătoarea, de aur, scaunul, de purpură, iar mijlocul împodobit cu o ţesătură aleasă, lucrată de dragostea fiicelor Ierusalimului.
- Cantarea cantarilor 3:11 Ieşiţi, fetele Sionului, şi priviţi pe împăratul Solomon, cu cununa cu care l-a încununat mama sa în ziua cununiei lui, în ziua veseliei inimii lui. –
- Cantarea cantarilor 4:4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.
- Cantarea cantarilor 4:5 Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini.
- Cantarea cantarilor 4:7 Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai niciun cusur.
- Cantarea cantarilor 4:8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveşte din vârful muntelui Amana, din vârful munţilor Senir şi Hermon, din vizuinile leilor, din munţii pardoşilor!
- Cantarea cantarilor 4:9 Mi-ai răpit inima, soro mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gâtul tău!
- Cantarea cantarilor 4:11 Miere picură din buzele tale, mireaso, miere şi lapte se află sub limba ta şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
- Cantarea cantarilor 4:13 Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri şi nard;
- Cantarea cantarilor 4:14 nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme.
- Cantarea cantarilor 4:15 O fântână din grădini, un izvor de ape vii ce curge din Liban.
- Cantarea cantarilor 4:16 Scoală-te, crivăţule! Vino, vântule de miazăzi! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! – Să intre iubitul meu în grădina lui şi să mănânce din roadele ei alese! –
- Cantarea cantarilor 5:2 Adormisem, dar inima îmi veghea… Este glasul preaiubitului meu, care bate: „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cârlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.” –
- Cantarea cantarilor 5:3 „Mi-am scos haina. Cum să mă îmbrac iarăşi? Mi-am spălat picioarele. Cum să le murdăresc iarăşi?”
- Cantarea cantarilor 5:4 Dar iubitul meu a vârât mâna pe gaura zăvorului şi mi-a fost milă de el atunci.
- Cantarea cantarilor 5:5 M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mânerul zăvorului.
-