x
Strofă 1
În străvechea Carte sfântă Tot citesc şi iar citesc, Cât de bun a fost pe lume, Blândul Fiu dumnezeiesc.
Refren
Da-n străvechea Carte sfântă: Citesc, citesc, citesc şi iar citesc: Cât de bun a fost Mântuitorul, Cât de mult, El ne-a iubit.
Strofă 2
Cum să vină copilaşii, Toţi la Dânsul i-a chemat Şi la pieptul Său îi strânse Şi cu drag i-a dezmierdat.
Strofă 3
Cum El n-a oprit pe nimeni, Chiar pe cel mai păcătos Să se-apropie de Dânsul Şi cu toţi a fost milos.
Strofă 4
Da-n străvechea Carte sfântă Nu mă satur de citit, Cât a fost de bun şi dulce, Cât de mult, El ne-a iubit.
1. În străvechea Carte sfântă
Tot citesc şi iar citesc,
Cât de bun a fost pe lume,
Blândul Fiu dumnezeiesc.
R: Da-n străvechea Carte sfântă:
Citesc, citesc, citesc şi iar citesc:
Cât de bun a fost Mântuitorul,
Cât de mult, El ne-a iubit.
2. Cum să vină copilaşii,
Toţi la Dânsul i-a chemat
Şi la pieptul Său îi strânse
Şi cu drag i-a dezmierdat.
3. Cum El n-a oprit pe nimeni,
Chiar pe cel mai păcătos
Să se-apropie de Dânsul
Şi cu toţi a fost milos.
4. Da-n străvechea Carte sfântă
Nu mă satur de citit,
Cât a fost de bun şi dulce,
Cât de mult, El ne-a iubit.