/: Iată, Eu stau la ușă și bat, Dac-aude cineva glasul Meu, Și deschide ușa Voi intra la el, voi cina cu el, Și el cu Mine! :/
Strofă 1
În viața mea, păcatul greu, Mi-apasă sufletul durere. Nu-i nimeni pe acest pământ Să-mi poată da o mângâiere.. În noaptea grea, doresc ceva Iar sufletul mereu suspină, Spunându-mi că la ușa mea Stă Cineva, să-mi dea lumină!
Strofă 2
Un glas duios, mă cheamă blând, În piet eu simt o tresăltare.. Mă iau fiori la glasul Său, În suflet am o cercetare. La ușa mea e Cineva, Iar glasul Lui mereu mă-ndeamnă: „Grăbește-te ca să-mi deschizi, Primește-Mă, și să n-ai teamă!”
Strofă 3
Mai fac un pas, și-o să-I deschid, Și-o să-L primesc cu drag în casă. Lumina Lui va lumina, A mea întunecată viață! Acum deschid, ce minunat! O rază îmi pătrunde-n casă Și se revarsă zorile, În inimă e dimineață!
Refren
/: Iată, Eu stau la ușă și bat, Dac-aude cineva glasul Meu, Și deschide ușa Voi intra la el, voi cina cu el, Și el cu Mine! :/
Strofă 1
În viața mea, păcatul greu, Mi-apasă sufletul durere. Nu-i nimeni pe acest pământ Să-mi poată da o mângâiere.. În noaptea grea, doresc ceva Iar sufletul mereu suspină, Spunându-mi că la ușa mea Stă Cineva, să-mi dea lumină!
Strofă 2
Un glas duios, mă cheamă blând, În piet eu simt o tresăltare.. Mă iau fiori la glasul Său, În suflet am o cercetare. La ușa mea e Cineva, Iar glasul Lui mereu mă-ndeamnă: „Grăbește-te ca să-mi deschizi, Primește-Mă, și să n-ai teamă!”
Strofă 3
Mai fac un pas, și-o să-I deschid, Și-o să-L primesc cu drag în casă. Lumina Lui va lumina, A mea întunecată viață! Acum deschid, ce minunat! O rază îmi pătrunde-n casă Și se revarsă zorile, În inimă e dimineață!
1 / 1▲
R: /: Iată, Eu stau la ușă și bat,
Dac-aude cineva glasul Meu,
Și deschide ușa
Voi intra la el, voi cina cu el,
Și el cu Mine! :/
1. În viața mea, păcatul greu,
Mi-apasă sufletul durere.
Nu-i nimeni pe acest pământ
Să-mi poată da o mângâiere..
În noaptea grea, doresc ceva
Iar sufletul mereu suspină,
Spunându-mi că la ușa mea
Stă Cineva, să-mi dea lumină!
2. Un glas duios, mă cheamă blând,
În piet eu simt o tresăltare..
Mă iau fiori la glasul Său,
În suflet am o cercetare.
La ușa mea e Cineva,
Iar glasul Lui mereu mă-ndeamnă:
„Grăbește-te ca să-mi deschizi,
Primește-Mă, și să n-ai teamă!”
3. Mai fac un pas, și-o să-I deschid,
Și-o să-L primesc cu drag în casă.
Lumina Lui va lumina,
A mea întunecată viață!
Acum deschid, ce minunat!
O rază îmi pătrunde-n casă
Și se revarsă zorile,
În inimă e dimineață!