<song>
              <title>Iată, Eu stau la ușă și bat</title>
              <author>Ovidiu Liteanu</author>
              <copyright></copyright>
              <presentation>C V1 C V2 C V3 C</presentation>
              <hymn_number></hymn_number>
              <tempo></tempo>
              <timesig></timesig>
              <ccli></ccli>
              <theme></theme>
              <alttheme></alttheme>
              <user1></user1>
              <user2></user2>
              <user3></user3>
              <key></key>
              <aka></aka>
              <key_line></key_line>
              <lyrics>
[C]
 /: Iată, Eu stau la ușă și bat,
 Dac-aude cineva glasul Meu,
 Și deschide ușa
 Voi intra la el, voi cina cu el,
 Și el cu Mine! :/  

[V1]
 În viața mea, păcatul greu,
 Mi-apasă sufletul durere.
 Nu-i nimeni pe acest pământ
 Să-mi poată da o mângâiere..
 În noaptea grea, doresc ceva
 Iar sufletul mereu suspină,
 Spunându-mi că la ușa mea
 Stă Cineva, să-mi dea lumină!  

[V2]
 Un glas duios, mă cheamă blând,
 În piet eu simt o tresăltare..
 Mă iau fiori la glasul Său,
 În suflet am o cercetare.
 La ușa mea e Cineva,
 Iar glasul Lui mereu mă-ndeamnă:
 „Grăbește-te ca să-mi deschizi,
 Primește-Mă, și să n-ai teamă!”  

[V3]
 Mai fac un pas, și-o să-I deschid,
 Și-o să-L primesc cu drag în casă.
 Lumina Lui va lumina,
 A mea întunecată viață!
 Acum deschid, ce minunat!
 O rază îmi pătrunde-n casă
 Și se revarsă zorile,
 În inimă e dimineață!  

</lyrics>
             </song>