Imi amintesc si-acum cu drag, De chipul ce-l priveam, ades în prag Si fericit eu ii zâmbeam, La sânul ei, de rău ades m-adăposteam, Când măstrângea, mă alinta, Căldură dragostei din piept mi-o dăruia, De ea uita, când ma privea, Din mii si mii oricând pe ea o cunoșteam.
Refren
O mama mea, nu te-oi uita, Căci tu ai fost aceea ce mi-ai dat viața, Oriunde-aș fi, îmi voi aminti, De-a ta iubire, de-al tău chip ce l-am iubit.
Strofă 2
Când eu zăceam în neputinți Pe obrazul său a sale lacrime fierbinți Se prelingeau și îi înecau Al rugii sale glas ce-n taină-l înălța Spre Dumnezeu spre Tatăl meu Ce ma putea scăpa prin mila Sa O Tata cât de mult ași vrea Ca cei din jur sa vadă azi lucrarea Ta
Strofă 3
Prin vremile ce au trecut De Dumnezeu m-ai învățat cum să ascult, Cum să trăiesc, cum sa-L iubesc, Cuvântul Sfânt in inima să îl primesc, De-aceea vreau ca-n țara Ta, Isus sa fiu cu tot, cu mama mea, Sa pot si-atunci să-I mulțumesc Că tot ce voi avea doar ei îi datorez
Strofă 1
Imi amintesc si-acum cu drag, De chipul ce-l priveam, ades în prag Si fericit eu ii zâmbeam, La sânul ei, de rău ades m-adăposteam, Când măstrângea, mă alinta, Căldură dragostei din piept mi-o dăruia, De ea uita, când ma privea, Din mii si mii oricând pe ea o cunoșteam.
Refren
O mama mea, nu te-oi uita, Căci tu ai fost aceea ce mi-ai dat viața, Oriunde-aș fi, îmi voi aminti, De-a ta iubire, de-al tău chip ce l-am iubit.
Strofă 2
Când eu zăceam în neputinți Pe obrazul său a sale lacrime fierbinți Se prelingeau și îi înecau Al rugii sale glas ce-n taină-l înălța Spre Dumnezeu spre Tatăl meu Ce ma putea scăpa prin mila Sa O Tata cât de mult ași vrea Ca cei din jur sa vadă azi lucrarea Ta
Strofă 3
Prin vremile ce au trecut De Dumnezeu m-ai învățat cum să ascult, Cum să trăiesc, cum sa-L iubesc, Cuvântul Sfânt in inima să îl primesc, De-aceea vreau ca-n țara Ta, Isus sa fiu cu tot, cu mama mea, Sa pot si-atunci să-I mulțumesc Că tot ce voi avea doar ei îi datorez
1 / 1▲
1. Imi amintesc si-acum cu drag,
De chipul ce-l priveam, ades în prag
Si fericit eu ii zâmbeam,
La sânul ei, de rău ades m-adăposteam,
Când măstrângea, mă alinta,
Căldură dragostei din piept mi-o dăruia,
De ea uita, când ma privea,
Din mii si mii oricând pe ea o cunoșteam.
R: O mama mea, nu te-oi uita,
Căci tu ai fost aceea ce mi-ai dat viața,
Oriunde-aș fi, îmi voi aminti,
De-a ta iubire, de-al tău chip ce l-am iubit.
2. Când eu zăceam în neputinți
Pe obrazul său a sale lacrime fierbinți
Se prelingeau și îi înecau
Al rugii sale glas ce-n taină-l înălța
Spre Dumnezeu spre Tatăl meu
Ce ma putea scăpa prin mila Sa
O Tata cât de mult ași vrea
Ca cei din jur sa vadă azi lucrarea Ta
3. Prin vremile ce au trecut
De Dumnezeu m-ai învățat cum să ascult,
Cum să trăiesc, cum sa-L iubesc,
Cuvântul Sfânt in inima să îl primesc,
De-aceea vreau ca-n țara Ta,
Isus sa fiu cu tot, cu mama mea,
Sa pot si-atunci să-I mulțumesc
Că tot ce voi avea doar ei îi datorez