1. În timpul vieţii mele,
De suflet nu ştiam.
Din zori şi până-n seară,
Nepăsător trăiam.
Eram robit de lume,
În făr' delegi trăiam,
Tu te rugai, măicuţă,
Dar eu nu te-auzeam.

R: /: Ale mamei rugăciuni :/
În viaţă fac mereu minuni,
Ale mamei rugăciuni. :/

2. "Fugi de păcat, copile!",
Cu lacrimi mă rugai.
Eu n-ascultam de tine,
Şi tu, mamă. plângeai.
Plecam, apoi, de-acasă,
Om fără căpătâi,
Când tu-mi strigai din poartă:
"Te rog rămâi, rămâi!"

3. Şi mă visai, măicuţă,
Credeai că-n poartă bat,
Dar eu eram departe,
În pofte şi-n păcat.
Tu însă, scumpă mamă,
De dorul meu plângeai
Şi-n rugi, tot mai fierbinte,
La Domnul mijloceai.

4. Dar iată că-ntr-o seară
Credinţa ta a-nvins
Şi harul pocăinţei
În flăcări m-a cuprins.
M-am îngrozit de mine,
De tot trecutul meu,
Şi-am înviat, prin lacrimi,
Om nou, din Dumnezeu.