1. Ce bucurii, ce simț plăcut,
Ce sufletul meu l-a umplut,
E dacă simt îndurarea
Lui Dumnezeu și puterea-I.

R: Ce pace am simțit, când am fost curățit,
Că Isus m-a iubit și că m-a mântuit
Acum al meu Păstor, la al vieții izvor
Și la pășuni frumoase mă duce.

2. Este noapte, dar iar vine
Dimineața și soarele;
Și-n inima-mi noapte era
Dar mi-a venit de sus raza!

3. Astă rază m-a mântuit,
Lăuntrul meu s-a înnoit;
Noapte nu e, doar lumină
Bucurie, dulce rază!

4. Timpul trecut, pot deci vedea,
În viitor pot căuta;
Merg bucuros pe calea mea,
Căci Domnul tot cu mine e!

I: Harfa Coriștilor - 1905, cântarea nr. 119