I: Mi minor

1. Totdeauna, pe-a Domnului cale,
Au fost lacrimi și-au fost spini destui,
Dar acei ce-au urmat voii Sale
Trebuit-au să-I semene Lui.

2. N-a iubit lumea, nu, niciodată,
Toți acei ce lui Crist I-au slujit,
Ci cu-o ură mereu ne-mpăcată,
I-a hulit, i-a lovit, i-a zdrobit.

3. Dar cu ochi-ațintiți spre răsplată,
Din răbdarea Golgotei primind,
N-au cârtit cei aleși niciodată,
Ci-au trăit și-au murit biruind.

4. Nu-i la fel pentru toți încercarea,
Nici nu-i vremea la toți într-un fel,
Însă toți într-un fel au chemarea,
La un preț de dureri pentru El.

5. Cei ce fug sau fricoși la-ncercare,
S-au lăsat și-au vândut pe Isus,
Rușinați se vor pierde-n uitare
Alungați de blestemul de sus.

6. Tu fii tare, căci ziua-ncercării
E alegerea ta pentru har;
Strălucit ești, în haina ocării,
Când te urci răbdător pe Calvar.

7. Tu cătușile-atunci le sărută,
Rugător pentru cei ce le-au pus
Și-ncercarea răbdării tăcută,
Birui-vei la fel cu Isus.

8. Iar prin moarte-nmiit vei culege
Răsplătirea cerescului zel,
Căci mereu astăzi Domnu-Și alege
Pe acei ce sunt vrednici de El.