1. O, de-aş avea eu limbi o mie
Şi mii de buze să cuvânt
Pe tonuri mii o armonie
Spre slava Celui pururi sfânt,
/: I-aş mulţumi de ce­-a făcut
Cu mine, fiul cel pierdut. :/

2. O, de-ar suna glasul meu tare,
Să se audă pân’ la cer,
Căci sângele­-mi ca-ntr-o vâltoare
Se zbate, Doamne, când Te cer.
/: De-ar fi toată suflarea mea
Un imn spre înălţarea Ta! :/

3. De ce tăceţi, puteri a mele?
Mai sus, mai sus, zburaţi mai sus!
Și Domnului slujiți cu cinste
Drept mulţumire lui Isus!
/: Așa sufletul, trupul meu
Să-L servească pe Dumnezeu. :/

4. Cânta-voi Ție Doamne imnuri
Cât voi putea rosti cuvânt;
Şi jertfa bucuriei mele
Ţi-aduc cât voi fi pe pământ.
/: Când buzele-mi n-or mai putea,
Suspinul meu Te-a lăuda! :/