1. O, suflet preaiubit,
Ades te-ai încrezut
În vise înșelătoare,
Ce ușor te-au doborât.
Te-toarce azi și vezi
Că Tatăl tău iubit
În poartă te așteaptă
Cu brațul Său deschis.

R: Doamne, Tu iubești
Duhul zdrobit,
Treastia ce-i frântă
Îndată o ridici.
Cu lacrimi pe obraz
Te strigă al meu suflet:
Du-mă sus pe stâncă,
Ce nu o pot ajunge.

2. Nu Te-am cunoscut
Până n-am simțit,
O, Doamne, a Ta iertare
Și cu drag m-ai primit.
Pe umăr eu Ți-am plâns
Și-am spus: „O, Sfinte Tată,
Nu voi mai pleca,
Chiar lumea de mi-ai da toată.”