1. Eden, grădină minunată,
În tine o minune se întâmpla odată.
Omul a fost creat după asemănarea Celui Preaînalt,
Pus în mijlocul a tot ce în grădină era,
Să stăpânească tot ce se mișca,
Să se bucure de frumusețea ta.

R1: Eden, Eden,
Grădină minunată,
Eden, Eden,
Locul unde vreau să ajung odată.

2. O, ce mai minunat era,
Când față în față cu Dumnezeu vorbeam.
Vorbeam de parcă nimic nu era să ne despartă,
Iar vocea Lui duioasă cu iubire ne vorbea.
O, ce frumos mai era odată!

R2: Eden, Eden,
Îmi arde dorul în piept după tine.
Eden, Eden,
Frumusețe de nedescris.
Eden, Eden,
Paradis, cel mai frumos vis.