Mai adu-ți aminte când te-am ridicat, Când povara vieții greu te-a apăsat; Mai adu-ți aminte când te-am mângâiat, Erai singur, nu aveai pe nimenea. Mai adu-ți aminte când rănit plângeai, Ți-am șters lacrima și rana ți-am legat. Tu, copile, te-ai îndepărtat, ai uitat Cum pe brațe, cu iubire, te-am purtat.
Refren 1
/:Azi credința ta prea mult s-a răcit, Nu mai crezi în Mine, te întrebi: „Mai exist?” De ce-ai renunțat să lupți zi de zi, Să Mă cauți, să Mă strigi? :/
Strofă 2
Te-ai lăsat cuprins de griji și întristări, Crezul ți-ai pierdut în Creatorul tău, Căci nu M-ai chemat în ajutorul tău, Să-ți iau povara, să te strâng la pieptul Meu. Dar acolo jos, la tin' M-am coborât, Te-am găsit sărman, cu sufletul înfrânt. Of, copilul Meu, aștept să te întorci, Să vii acasă, Tatăl tău te-așteaptă la porți!
Refren 2
/:Lângă tine sunt mereu, deși nu Mă simți, Nu te-am părăsit o clipă, dar tu nu știi. Am fost lângă tine, ți-am șters lacrima; Sunt lângă tine, deschide-ți inima! :/
Strofă 1
Mai adu-ți aminte când te-am ridicat, Când povara vieții greu te-a apăsat; Mai adu-ți aminte când te-am mângâiat, Erai singur, nu aveai pe nimenea. Mai adu-ți aminte când rănit plângeai, Ți-am șters lacrima și rana ți-am legat. Tu, copile, te-ai îndepărtat, ai uitat Cum pe brațe, cu iubire, te-am purtat.
Refren 1
/:Azi credința ta prea mult s-a răcit, Nu mai crezi în Mine, te întrebi: „Mai exist?” De ce-ai renunțat să lupți zi de zi, Să Mă cauți, să Mă strigi? :/
Strofă 2
Te-ai lăsat cuprins de griji și întristări, Crezul ți-ai pierdut în Creatorul tău, Căci nu M-ai chemat în ajutorul tău, Să-ți iau povara, să te strâng la pieptul Meu. Dar acolo jos, la tin' M-am coborât, Te-am găsit sărman, cu sufletul înfrânt. Of, copilul Meu, aștept să te întorci, Să vii acasă, Tatăl tău te-așteaptă la porți!
Refren 2
/:Lângă tine sunt mereu, deși nu Mă simți, Nu te-am părăsit o clipă, dar tu nu știi. Am fost lângă tine, ți-am șters lacrima; Sunt lângă tine, deschide-ți inima! :/
1 / 1▲
1. Mai adu-ți aminte când te-am ridicat,
Când povara vieții greu te-a apăsat;
Mai adu-ți aminte când te-am mângâiat,
Erai singur, nu aveai pe nimenea.
Mai adu-ți aminte când rănit plângeai,
Ți-am șters lacrima și rana ți-am legat.
Tu, copile, te-ai îndepărtat, ai uitat
Cum pe brațe, cu iubire, te-am purtat.
R1: /:Azi credința ta prea mult s-a răcit,
Nu mai crezi în Mine, te întrebi: „Mai exist?”
De ce-ai renunțat să lupți zi de zi,
Să Mă cauți, să Mă strigi? :/
2. Te-ai lăsat cuprins de griji și întristări,
Crezul ți-ai pierdut în Creatorul tău,
Căci nu M-ai chemat în ajutorul tău,
Să-ți iau povara, să te strâng la pieptul Meu.
Dar acolo jos, la tin' M-am coborât,
Te-am găsit sărman, cu sufletul înfrânt.
Of, copilul Meu, aștept să te întorci,
Să vii acasă, Tatăl tău te-așteaptă la porți!
R2: /:Lângă tine sunt mereu, deși nu Mă simți,
Nu te-am părăsit o clipă, dar tu nu știi.
Am fost lângă tine, ți-am șters lacrima;
Sunt lângă tine, deschide-ți inima! :/
Isaia 58:7împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l şi nu întoarce spatele semenului tău!