De-atât de multe ori când nu aveam credinţă, Puterea Tu Ţi-ai dovedit. Tu eşti Domnul mântuirii, eşti vrednic de-adorare, Din nou venim să ne închinăm. Orice ochi poate vedea un munte, Credinţa însă-l va putea muta.
Refren
Elohim, Dumnezeu ce mergi înainte, Al Păcii Prinţ, inima mea Te-a găsit. Tu eşti Tată, Fiu, Tu eşti Duhul Sfânt, Dumnezeu nemărginit, nesfârşit e al Tău tron.
Strofă 2
Milos şi-adevărat, Dumnezeu desăvârşit, Stânca pe care stăm. Doamne, Tu eşti sfânt şi bun, eşti lumina întruchipată, Pe Cel ce-I vrednic preamărim. O, Doamne, noi Te preamărim.
Cor
Nu-i nimeni mai mare, plin de-ndurare, al Păcii Prinţ, Eşti demn de-nchinare, Domn peste toate, Elohim.
Strofă 1
De-atât de multe ori când nu aveam credinţă, Puterea Tu Ţi-ai dovedit. Tu eşti Domnul mântuirii, eşti vrednic de-adorare, Din nou venim să ne închinăm. Orice ochi poate vedea un munte, Credinţa însă-l va putea muta.
Refren
Elohim, Dumnezeu ce mergi înainte, Al Păcii Prinţ, inima mea Te-a găsit. Tu eşti Tată, Fiu, Tu eşti Duhul Sfânt, Dumnezeu nemărginit, nesfârşit e al Tău tron.
Strofă 2
Milos şi-adevărat, Dumnezeu desăvârşit, Stânca pe care stăm. Doamne, Tu eşti sfânt şi bun, eşti lumina întruchipată, Pe Cel ce-I vrednic preamărim. O, Doamne, noi Te preamărim.
Cor
Nu-i nimeni mai mare, plin de-ndurare, al Păcii Prinţ, Eşti demn de-nchinare, Domn peste toate, Elohim.
1 / 1▲
1. De-atât de multe ori când nu aveam credinţă,
Puterea Tu Ţi-ai dovedit.
Tu eşti Domnul mântuirii, eşti vrednic de-adorare,
Din nou venim să ne închinăm.
Orice ochi poate vedea un munte,
Credinţa însă-l va putea muta.
R: Elohim, Dumnezeu ce mergi înainte,
Al Păcii Prinţ, inima mea Te-a găsit.
Tu eşti Tată, Fiu, Tu eşti Duhul Sfânt,
Dumnezeu nemărginit, nesfârşit e al Tău tron.
2. Milos şi-adevărat, Dumnezeu desăvârşit,
Stânca pe care stăm.
Doamne, Tu eşti sfânt şi bun, eşti lumina întruchipată,
Pe Cel ce-I vrednic preamărim.
O, Doamne, noi Te preamărim.
C: Nu-i nimeni mai mare, plin de-ndurare, al Păcii Prinţ,
Eşti demn de-nchinare, Domn peste toate, Elohim.
Romani 2:1Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.