Psalmii 3:5 Mă culc, adorm şi mă deştept iarăşi, căci Domnul este sprijinul meu.
Strofă 1
În locuința mea lină, Cântec frumos răsun, Gândind l-al meu Mântuitor, Cel ce-i cu mine-acum. Tristă ar fi viața mea, Al meu când nu ar fi, Când nici o rază-n sânul meu, Deloc n-ar străluci. O, Isuse, inima mea Ca jertfă s-o primești! Mă bucur când știu că-s al Tău, Că-n veci mă fericești.
Strofă 2
Atunci adorm în liniște, Pe așternutul meu, Iubirea Lui m-acoperă, Și brațul tare-al Său, Iar noaptea dacă s-a sfârși, Din somn mă scoală sus, Și-n calea-mi însoțindu-mă, Mă conduce Isus, Iar ora-mi cea de pe urmă, Când la mine-ajunge, Din valea plângerii trecând, În cer mă conduce.
Strofă 1
În locuința mea lină, Cântec frumos răsun, Gândind l-al meu Mântuitor, Cel ce-i cu mine-acum. Tristă ar fi viața mea, Al meu când nu ar fi, Când nici o rază-n sânul meu, Deloc n-ar străluci. O, Isuse, inima mea Ca jertfă s-o primești! Mă bucur când știu că-s al Tău, Că-n veci mă fericești.
Strofă 2
Atunci adorm în liniște, Pe așternutul meu, Iubirea Lui m-acoperă, Și brațul tare-al Său, Iar noaptea dacă s-a sfârși, Din somn mă scoală sus, Și-n calea-mi însoțindu-mă, Mă conduce Isus, Iar ora-mi cea de pe urmă, Când la mine-ajunge, Din valea plângerii trecând, În cer mă conduce.
1 / 1▲
1. În locuința mea lină,
Cântec frumos răsun,
Gândind l-al meu Mântuitor,
Cel ce-i cu mine-acum.
Tristă ar fi viața mea,
Al meu când nu ar fi,
Când nici o rază-n sânul meu,
Deloc n-ar străluci.
O, Isuse, inima mea
Ca jertfă s-o primești!
Mă bucur când știu că-s al Tău,
Că-n veci mă fericești.
2. Atunci adorm în liniște,
Pe așternutul meu,
Iubirea Lui m-acoperă,
Și brațul tare-al Său,
Iar noaptea dacă s-a sfârși,
Din somn mă scoală sus,
Și-n calea-mi însoțindu-mă,
Mă conduce Isus,
Iar ora-mi cea de pe urmă,
Când la mine-ajunge,
Din valea plângerii trecând,
În cer mă conduce.
I: Cântările Evangheliei - 1913, cântarea nr. 167
Compozitor: A. Braun