1. Se-ntoarce-un fiu acasă,
Pe căi străine-nfrigurat și obosit;
Se-ntoarce din ruine
Că tot ce a primit în dar a risipit.
Și parcă nu-ndrăznește
Nici ochii să îi mai ridice-n sus,
Căci e plin de rușine
De starea grea în care a ajuns.

R1. Și acest fiu am fost și eu
Rătăcitor în lumea plină de păcat
Și nu știam că Dumnezeu
M-așteaptă ca un Tată minunat.
Și acest fiu am fost și eu
Dar Dumnezeu în bezna nopții m-a găsit,
M-a făcut fiul Său
Și cu iubire iar acasă m-a primit.

2. Se-ntoarce pe cărarea
Ce duce înspre casa unde a crescut
Să capete iertarea
Pentru tot răul ce-n lume l-a făcut.
Dar iată, ce minune,
Cu pas grăbit un om aleargă înspre el
Și copleșit își spune:
"O, vai, acesta este tatăl meu!"

3. Se-ntoarce-un fiu acasă,
Pe căi străine-nfrigurat și obosit,
Dar Tatăl îl așteaptă
Căci zi de zi să se întoarcă Și-a dorit.

R2. Și acest fiu am fost și eu
Rătăcitor în lumea plină de păcat
Și nu știam că Dumnezeu
M-așteaptă ca un Tată minunat.
Și acest fiu am fost și eu
Dar Dumnezeu în bezna nopții m-a găsit,
M-a făcut fiul Său
Și cu iubire iar acasă m-a primit.
Și acest fiu poate ești tu,
Și rătăcești fără speranță-n jurul tău,
Dar să știi dragul meu:
Te-așteaptă cu iubire Dumnezeu!