1. Este timpul serii aici,
Când noi Doamne pe Tine,
Te rugăm ca-nvățăceii
ce în Emaus erau
Vino și rămâi cu noi
Cina Ta ține-o cu noi
Cuvântul „pace” umple,
acum toate inimile.

2. Lucirea zării a trecut,
Dar a Ta va rămâne;
Toată mărirea cerească,
Prin Tine se va arăta.
Chiar stelele când lucesc
Tot pe Tine Te vestesc
Deși le-ai pus depărtate,
Prin Tine sunt arătate.

3. Fericiți vor fi aceia,
cărora vei lumina
În lumea asta vicleană,
La care Te vei arăta;
Negura oricât va fi,
de sus Tu vei străluci,
Să poată vedea în cale
Tronul Tău din depărtare.

I: Cântările Sionului - 1903, cântarea nr. 10; melodia „Miel. 13.”