Cum aleargă pe cărare,
Cerbul după un izvor,
Astfel caut și eu cuvântul
Dulcelui Mântuitor
Chiar în ziua întristării
Mângâierea mi-o găsesc
În cartea Scriptura Sfântă,
Numa-n ea mă-nveselesc.
Numai prin Cuvântul vieții
Biruiesc orice păcat
Sufletu-n el se-ntărește,
Când e trist și apăsat
Prin el eu înfrâng ispita
Și ca serv ce-s mântuit,
Tot prin el vestesc pe Domnul
Ce pe cruce a murit.
Calea mi se luminează
Prin acest Cuvânt preasfânt
Viața mi se ușurează,
De al grijurilor gând
Pentru mine e mai dulce
Decât mierea-n gura mea
Mi-e mai scumpă decât lumea,
Cartea, zisă Biblia.