1. În adierea zorilor,
Mă prind adeseori fiori
Când așternând, plecat umil,
Cu gândul meu la Tine vin.
Mă simt atâta de stingher
Că m-am îndepărtat de cer,
Dar ruga mea eu o îndrept
Spre Tine, Salvator ceresc!

R: La răsăritul zorilor,
Să pot pleca și eu în zbor;
Alături de Mireasa Ta, doresc și eu a mă afla
În minunatul Paradis,
Țară eternă cea de vis!
Te rog, Isuse, nu uita
Când vei veni a mă lua!

2. De dimineață mă închin,
Îngenunchiat la Tine vin!
Revarsă, Doamne, mila Ta,
Coboară Tu în viața mea!
Eu mă întorc la Tine iar:
Mai lăsă-mi Tu un timp de har,
Isuse, la venirea Ta
Să pot a te întâmpina!

3. Cuprins de-atâtea remușcări,
Așa de greu privesc spre cer,
Dar mă întorc, la Tine vin:
Ascultă Tu al meu suspin!
Iertare cer, o, Domnul meu!
Să mă ridic mi-e atât de greu,
Dar eu Te rog, nu mă lăsa,
Când vei veni să pot pleca!