Așa cum călătoresc, merg pe drum cântând,
La al Calvarului izvor, suflete îndreptând!
În suflet am fost rănit, de săgeți străpuns...
Domnul mă conduce, trebuie să înving!
O, eu vreau să Îl văd pe El, să văd fața Sa!
Despre haru-I salvator, vreau să pot cânta!
Pe ale gloriei cărări, vreau să mă înalț;
Acasă eu am sosit; mă pot bucura!
Când, în slujbă pentru El, merg, prin noaptea grea,
Stând aproape lângă El, mă va lumina!
Cursele celui viclean, mă pot tulbura,
Dar Domnul merge-va înaintea mea!
Din adâncul văilor, când privesc spre munți,
Salvatorul meu e sus, lupta conducând!
Mâna tandră Și-a întins către valea mea,
Prin ea mă conduce, astfel pot vedea!
Când talazuri din adânc, se ridică în sus,
Ocrotită îi barca mea: în ea e Isus!
În urmă, lăsând lumea, mă conduce blând,
Un real prieten mi-e, Îl iubesc nespus!