/: Spre Tine, Isuse, înalță-mi privirea :/ Destul am privit numai jos, spre pământ Destul am trăit despărțit de ce-i sfânt Nu vreau să-mi pierd viața în lumea păgână, De-aceea Isuse, mă ia Tu de mână.
Strofă 2
/: Îmi umple ființa cu sfânta-Ți prezentă :/ Destul duhul lumii m-a însuflețit Destul, ce să fac, firea mi-a poruncit Nu vreau să trăiesc biruit de ispite, De-aceea Isuse, Păzește-a mea minte.
Strofă 3
/: De cer a mea inimă fie legată, :/ Căci el este locul ce mult îl doresc, Acolo eu veșnic vreau să locuiesc, Mă strigă pământul, dar nici nu îmi pasă. Căci dorul de ceruri, mă cheamă acasă!
Strofă 1
/: Spre Tine, Isuse, înalță-mi privirea :/ Destul am privit numai jos, spre pământ Destul am trăit despărțit de ce-i sfânt Nu vreau să-mi pierd viața în lumea păgână, De-aceea Isuse, mă ia Tu de mână.
Strofă 2
/: Îmi umple ființa cu sfânta-Ți prezentă :/ Destul duhul lumii m-a însuflețit Destul, ce să fac, firea mi-a poruncit Nu vreau să trăiesc biruit de ispite, De-aceea Isuse, Păzește-a mea minte.
Strofă 3
/: De cer a mea inimă fie legată, :/ Căci el este locul ce mult îl doresc, Acolo eu veșnic vreau să locuiesc, Mă strigă pământul, dar nici nu îmi pasă. Căci dorul de ceruri, mă cheamă acasă!
1 / 1▲
1. /: Spre Tine, Isuse, înalță-mi privirea :/
Destul am privit numai jos, spre pământ
Destul am trăit despărțit de ce-i sfânt
Nu vreau să-mi pierd viața în lumea păgână,
De-aceea Isuse, mă ia Tu de mână.
2. /: Îmi umple ființa cu sfânta-Ți prezentă :/
Destul duhul lumii m-a însuflețit
Destul, ce să fac, firea mi-a poruncit
Nu vreau să trăiesc biruit de ispite,
De-aceea Isuse, Păzește-a mea minte.
3. /: De cer a mea inimă fie legată, :/
Căci el este locul ce mult îl doresc,
Acolo eu veșnic vreau să locuiesc,
Mă strigă pământul, dar nici nu îmi pasă.
Căci dorul de ceruri, mă cheamă acasă!
Isaia 12:2Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit.”