1. Un pom sădit de mâna Ta,
e viața mea în astă lume,
/: și-n orice zi, Părinte-aş vrea,
să port în ramuri roada grea:
slăvirea Sfântului Tău Nume! :/

2. Tu m-ai sădit lâng-un izvor,
dar unda lui fără oprire,
/: și soarele strălucitor,
sunt harul Tău cel dătător
de roadă și de fericire! :/

3. În pomul vieții Tu îmi creşti
cereasca roadă a iubirii,
/: și numai Tu mă-nvredniceşti
de-a Tale bucurii cerești,
de roada păcii și-a sfinţirii! :/

4. Iubit Părinte, Ţie-Ţi cânt,
și Domnului Isus, că-n toată
/: trăirea mea pe-acest pământ,
tot ce-am mai bun, frumos și sfânt,
e-a Ta Iubire Minunată! :/

I: Volumul 1, cântarea 148