1. Nu-i pe lumea asta fericire,
fără Tine, Mirele meu dulce,
fără minunata Ta iubire!
/: A vieții plină fericire
e-n iubirea care poartă cruce! :/

2. Dac-aș rătăci prin lumea-ntreagă,
fără loc de-odihnă, scump Isuse,
pribegia mi-aș simți-o dragă,
/: de rămâi cu mine viața-ntreagă,
chiar de-aș trece prin zdrobiri nespuse! :/

3. Calea Ta de Blând Păstor, prin lume,
s-o urmez, cu mult iubita-Ți turmă;
Duhul Tău, pe ea să mă-ndrume:
/: să fiu blând și răbdător prin lume,
să pășesc în totul sfânta-Ți urmă! :/

4. Văd cu orice zi, Isus, mai bine,
că sub soare-i trudă și durere,
frământare, lacrimi și suspine,
/: dar, prin har, am bucurie-n Tine,
Tu îmi ești întreaga mea plăcere! :/

5. Cred și-aștept odihna mult dorită,
l-al Tău sân, în sfânta Ta dumbravă,
unde lacrima cea neoprită,
/: e de sărutarea-Ți răsplătită,
Mire Drag, în cerul Tău de slavă! :/

I: volumul 1, cântarea 48