1. Iubitul dorurilor mele,
Mântuitorul meu cel Drag,
/: spre Tine, cântecele-acele
din dor născute-mi sui şirag! :/

2. Aș vrea să-mi fie cântul astfel,
cum Tu, Iubitule îmi eşti,
/: căci nicăieri nu-Ţi aflu seamăn,
nici printre ființele cereşti! :/

3. Făptura Ta, cu sfântu-I farmec,
Crin alb și rumen este-aşa,
/: că orișicine Te-ar cunoaște
în veci nu Te-ar putea uita! :/

4. Sub farmecul iubirii Tale,
îmi ține inima mereu,
/: Iubitul dorurilor mele,
Isuse, Veşnic Dumnezeu! :/

I: Volumul 1, cântarea 312