1. Un neam trece, altul vine,
pe pământul ce ne ţine;
/: suntem umbre trecătoare
într-o vie frământare! :/

2. Goană după vânt sunt toate
umbletele vinovate,
/: s-adunăm în astă lume,
bogăție și renume! :/

3. Numai trudă și durere,
fără nici o mângăiere,
/: noapte-nvăluită-n ceață,
suntem fără Domnu-n viață! :/

4. Doamne-n trecerea grăbită
către casa-nveșnicită,
/: dă-ne harul mântuirii,
spre eternul fericirii! :/

I: Volumul 1, cântarea 363