1. Tu nu mi-ai dat argint și aur,
acestea mi se pot fura,
ci-al vieții veșnice tezaur,
mai prețios ca munți de aur,
să nu mi-l fure nimenea!

R: Slăvit Izvor de viață,
și fericiri de rai,
noi haruri, Tu îmi dai
în orice dimineață!

2. Tu nu mi-ai dat o cale lină,
lipsită de dureri, acum,
dar peste orice-ar fi să vină,
pășesc cu-ncredere deplină,
căci mă-nsoțești pe-al vieții drum!

3. Tu nu mi-ai dat belșug de toate,
căci Te-aș putea ușor uita,
nici o deplină sănătate,
dar mulțumesc că Tu-mi faci parte,
mereu, de bunătatea Ta!

4. Îți mulțumesc de bucuria
și harul vieții ce-am primit,
de dragostea și părtășia,
cu toți cei sfinți, în veșnicia
și Cerul care mi-ai gătit!

I: volumul 1, cântarea 22