Strofă 1
Alergarea-mi pe pământ
totdeauna fie-mi bună,
pentru Tine să fiu sfânt,
Doamne, nu pentru-o cunună!
Refren
Viața este-o alergare
de e beznă, de e soare!
Doamne, dă-mi puteri,
să nu port poveri,
cât alerg acum
pe-al credinței drum!
Strofă 2
Ochii inimii-ndreptați
fără noapte înspre țintă,
și să-i am mai luminați
c-o voință neînfrântă!
Strofă 3
Eu Te rog cu foc mereu
dă-mi curaj și-nflăcărare,
ca din alergatul meu,
Tu să ai câștig mai mare!
1. Alergarea-mi pe pământ
totdeauna fie-mi bună,
pentru Tine să fiu sfânt,
Doamne, nu pentru-o cunună!
R: Viața este-o alergare
de e beznă, de e soare!
Doamne, dă-mi puteri,
să nu port poveri,
cât alerg acum
pe-al credinței drum!
2. Ochii inimii-ndreptați
fără noapte înspre țintă,
și să-i am mai luminați
c-o voință neînfrântă!
3. Eu Te rog cu foc mereu
dă-mi curaj și-nflăcărare,
ca din alergatul meu,
Tu să ai câștig mai mare!
I: Cântările Harului volumul 17 nr. 136