1. În marea de păcate,
în valuri de necaz,
mai sus de-acestea toate
Golgota stă și az'.
Din moarte și pieire
scăparea e la ea,
liman de izbăvire
/: aceasta-i Golgota. :/

2. Când sufletul suspină
de lacrimi frământat,
acolo îl alină
un cântec fermecat.
Căci jertfa crucii cântă
de Taina-nchisă-n ea,
cântarea cea mai sfântă.
/: Aceasta-i Golgota. :/

3. O inimă sfârșită
în plâns nestăvilit,
e-așa de fericită
când drumul i-a găsit...
Acolo-i izbăvirea,
acolo-i pacea sa,
deplina fericire,
/: aceasta-i Golgota. :/

4. Din adâncimi de rele,
scăparea e în sus.
În orice clipe grele
nădejdea e-n ISUS.
Sub crucea răstignirii
și-n jertfa de pe ea,
e preţul mântuirii...
/: Aceasta-i Golgota. :/

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 86
Text: Traian Dorz