1. Suflete sărmane, inimă-ntristată,
ce-ai dori tu oare, după ce suspini?
Bunurile lumii? - ceaţă-mprăştiată...
azi se-nalţă falnic... mâine sunt ruini.

2. Inimă-ntristată, suflete sărmane,
după ce suspini tu, oare ce-ai dori?
Frumuseţea lumii? - lacrimă şi rane,
ce te-ncântă astăzi... mâine te-o-ngrozi.

3. Suflet singuratic, inimă-nşelată,
ce-ai dori tu oare, după ce suspini?
Ai văzut o floare? - vine toamna-ndată,
frumuseţea-i piere... şi rămân doar spini.

4. Oare cauţi Iubirea?
Ea e, numai ea e,
singura comoară, suflete sărac!
O adapi cu lacrimi,
o porţi în văpaie,
și-o hrăneşti cu sânge dar o ai în veac!

I: Cântările Domnului, volumul 1, cântarea 385
Text: Traian Dorz