1. Dar de ştiţi ce-i fericirea, cea mai minunată,
ce sunt genele-umezite, inima-nfocată,
dacă știți ce-nseamnă pacea nopţii odihnite,
bucuria și lumina zilei odihnite...

2. Sufletu-mpăcat în dulcea, sfânta aşteptare,
cântul veşniciei, numai har și sărbătoare...
O, de-L știți, de-L știți pe Domnul, eu vă rog pe nume,
să treziţi a Lui iubire, tuturora-n lume!

I: Cântările Domnului, volumul 1, cântarea 383-b
Text: Traian Dorz