1. S-agită marea zgomotoasă,
şi valuri mari aruncă-n sus,
mugește-atât de fioroasă...
Mi-e frică, scump Isus!

2. Furia mării se agită,
și vântul bate groaznic iar,
a vieţii-mi luntre ostenită
se zbuciumă-n zadar!

3. Te rog să linişteşti furtuna,
ce urlă tot mai fioros,
cum ai făcut întotdeauna,
o, Domnul meu Hristos!

4. Și dacă s-ar lăsa atuncea
adâncă, neagră noaptea grea,
din raza Duhului lumină
s-arunci în calea mea!

5. Ca far puternic să lumine
spre care ochii să-mi îndrepţi,
pe când Tu dincolo de ţărmuri,
Isuse, să m-aştepţi!

I: Cântările Domnului, volumul 1, cântarea 197
Text: Sanda Moinaru