1. Învață-mă s-alerg
la sfânta rugăciune,
și nu încet să merg,
căci ea puteri îmi pune
să Te privesc deplin,
ca, Doamne, să mă-nchin
/: c-un duh adânc senin! :/

2. S-alerg necontenit
pe calea nouă, vie,
să-nvăț să cred smerit
cum, Doamne-Ți place Ție!
S-alerg, s-alerg mereu,
nu mi se pară greu,
/: să-mi birui vechiul eu! :/

3. Când știu porunca Ta,
să vin în alergare,
cu foc a asculta
lumina ei de soare!
Vreau, Doamne-al Tău Cuvânt
spre el s-alerg cu-avânt
/: să-l împlinesc mai sfânt! :/

I: Cântările Harului volumul 17 nr. 86