1. Nici o clipă de-ntristare
nu vreau să mai am, Isus,
c-am văzut a-Tale haruri
şi puterea-Ţi de nespus.
Vreau să biruiesc de-acuma
a-ndoielii chinuiri,
să alung cu hotărâre
a vrăjmaşului şoptiri.

2. Când mă-ncearc-adânc ispita
cu-a-ntristării suferinţi,
fă să nu uit niciodată
scumpele-Ţi făgăduinţi!
Fă să nu uit niciodată
cum le-ai împlinit Tu ieri,
ca să știu că şi-azi și mâine,
Tu-mi vei dărui puteri!

3. Nalţă-mi gândul la cetatea
cea cu ziduri de topaz,
ca să nu mă copleşească
a-ntristărilor talaz!
Şi-mi ajută la-ncercare
ochii să mi-i pot ținea,
pân-la marea izbăvire,
doar la Tine, Stânca mea!

I: Cântările Domnului, volumul 1, cântarea 46
Text: Traian Dorz