1. Să nu-mi împingă nici un vânt
corabia vieții mele,
/: spre-un țărm de jos de pe pământ
cu vipere și duhuri rele! :/

R: Ajută-mă,
o, Doamne-ajută-mă!

2. Iar valurile când lovesc
corabia, să nu mi-o spargă;
/: s-ajung cu bine-n port ceresc,
În mâna Ta de har cea largă! :/

3. Să-mi fie plină până sus
corabia cu roade sfinte,
/: cu Duhul Domnului Isus,
spre slava Ta, Etern Părinte! :/

4. Aceasta-ți cer, călătorind
pe marea lumii furtunoasă,
/: să mă ajuți s-ajung, trăind
odihna cea de cer - de-acasă! :/

I: Cântările Harului volumul 15 nr. 17