1. În căi rele și pierdute,
câtă vreme-am pribegit,
în deșertăciunea lumii
câtă vreme am trăit,
eu de toți eram iubit,
dar de jertfa crucii nu știam nimic.

2. Dar când am căzut, Isuse,
jos sub cruce-ngenuncheat,
și cu râu de-amare lacrimi
am stropit al meu păcat,
lumea nu m-a mai iubit.
Dar prin jertfa Ta sunt astăzi fericit!