E liniște-n cetate, e noapte, e târziu, E rece Betleemul, dar oamenii nu știu, /: Lumina profețită e la-mplinirea vremii, Dar negura uitării s-a pus peste decenii. :/
Strofă 2
De atunci, pe aripa vremii, s-au scurs două milenii, Au fost și vor mai fi și astăzi viclenii, /: Și azi mai sunt Irozi ce știu pune-n cuvinte, Că vor să se închine, veghează, ține minte! :/
Strofă 3
Dacă colinzi pământul, de dragul lui Isus, Vei fi păzit de cursa de care ți s-a pus, /: Cuvântul întrupat Îți va descoperi, Te va păzi de vorbe în care-s viclenii. :/
Strofă 1
E liniște-n cetate, e noapte, e târziu, E rece Betleemul, dar oamenii nu știu, /: Lumina profețită e la-mplinirea vremii, Dar negura uitării s-a pus peste decenii. :/
Strofă 2
De atunci, pe aripa vremii, s-au scurs două milenii, Au fost și vor mai fi și astăzi viclenii, /: Și azi mai sunt Irozi ce știu pune-n cuvinte, Că vor să se închine, veghează, ține minte! :/
Strofă 3
Dacă colinzi pământul, de dragul lui Isus, Vei fi păzit de cursa de care ți s-a pus, /: Cuvântul întrupat Îți va descoperi, Te va păzi de vorbe în care-s viclenii. :/
1 / 1▲
1. E liniște-n cetate, e noapte, e târziu,
E rece Betleemul, dar oamenii nu știu,
/: Lumina profețită e la-mplinirea vremii,
Dar negura uitării s-a pus peste decenii. :/
2. De atunci, pe aripa vremii,
s-au scurs două milenii,
Au fost și vor mai fi și astăzi viclenii,
/: Și azi mai sunt Irozi ce știu pune-n cuvinte,
Că vor să se închine, veghează, ține minte! :/
3. Dacă colinzi pământul, de dragul lui Isus,
Vei fi păzit de cursa de care ți s-a pus,
/: Cuvântul întrupat Îți va descoperi,
Te va păzi de vorbe în care-s viclenii. :/