1. Un copil dormea odată
lângă chivot, ca un miel,
când în noaptea înstelată
se-auzi un glas deodată:
"Samuel! Samuel!"

R1: Nu-l chema Eli, bătrânul,
nici vreun înger plin de zel,
Ci, cu foc umplându-i sânul,
îl striga Atotstăpânul...
”Samuel! Samuel!"

2."Fiul Meu, cum tună norii,
voi lovi în Israel.
Voi zdrobi toți slujitorii
ce-mi înșeală-nchinătorii,
Samuel, Samuel!"

R2: Și când sabia ne-nfrântă
sângeră în larg măcel,
slujba-naltă a fost frântă -
ș-a rămas de strajă sfântă
"Samuel... Samuel"

3. Dacă inima te-ndeamnă
să slujești și tu ca el,
stai și-ascultă fără teamă
glasul tainic ce te cheamă:
”Samuel! Samuel!"

R3: Lasă-l viața ta să-ndrume.
Căci în ziua de oțel,
de pe norii strânși pe lume
tu vei fi chemat pe nume...
"Samuel! Samuel!”

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 83.
Autor text: Costache Ioanid