1. Pe-un pătul de fân și floare
tare greu,
S-a născut Copilul Soare,
tare greu.
Dar în casa ta, vecine,
n-ai o mână de sulfine,
/: să se nască și la tine :/
Dumnezeu?

2. Ia auzi ce vânt subțire
subțirel,
bate rău printre cămile,
subțirel...
Iar tu, om cu minte-naltă,
stai cu inimă de piatră.
/: N-ai tu oare-un colț de vatră :/
pentru El?

3. Plânge Pruncul ca o mierlă,
plâns nespus,
că în iesle nimeni pernă
nu I-a pus.
Iar tu-n casa ta frumoasă,
te-ai culcat și nici nu-ți pasă.
/: Nu vrei tu să-L iei în casă :/
pe Isus?

4. Sus În cer, cu dor de frate,
sus în cer,
El ți-a pregătit palate,
sus în cer.
Iar tu inimă amară,
cum de-L poți lăsa afară,
/: ca de dor și frig să moară, :/
pui stingher?

5. Peste valea cea de plângeri,
auzi tu?
Auzi corul cel de îngeri,
auzi tu?
Omule cu ușă strâmtă
oare nu te înspăimântă
/: că tot cerul stă și cântă :/
și tu nu?

6. lată, vin păstori în grabă
pe pământ,
și de Prunc pe toți ne-ntreabă
pe pământ.
Hai, vecine, la ferestre,
haide să le dăm de veste
/: că-i aici la tine-n iesle :/
Pruncul Sfânt!

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 22.
Autor text: Costache Ioanid