Mare plâns și tânguire și suspin și vaiet greu este despărțirea morții celui fără Dumnezeu. Dar cântare și iubire și-adormire-n somn frumos și-o trezire-n rai e moartea celui ce-are pe Hristos.
Refren
Ce folos de tot ce-i jos, dacă mori fără Hristos, ce folos de tot ce-ai strâns, dacă mergi în chin și-n plâns?
Strofă 2
Iad și pierdere e viața celui fără Dumnezeu, după el rămân la moarte numai chin și blestem greu. Însă rai și roadă-i viața celui ce-are pe Hristos, după el rămâne-n lume drum curat și chip frumos.
Strofă 3
Văzând mortul care zace, toți să ne-ngrijim de-acum, să ne pregătim spre ceruri bine, cel din urmă drum. Ca să n-avem tânguire, ci cântare la sfârșit, să nu mergem la osândă, ci la raiul fericit.
Strofă 1
Mare plâns și tânguire și suspin și vaiet greu este despărțirea morții celui fără Dumnezeu. Dar cântare și iubire și-adormire-n somn frumos și-o trezire-n rai e moartea celui ce-are pe Hristos.
Refren
Ce folos de tot ce-i jos, dacă mori fără Hristos, ce folos de tot ce-ai strâns, dacă mergi în chin și-n plâns?
Strofă 2
Iad și pierdere e viața celui fără Dumnezeu, după el rămân la moarte numai chin și blestem greu. Însă rai și roadă-i viața celui ce-are pe Hristos, după el rămâne-n lume drum curat și chip frumos.
Strofă 3
Văzând mortul care zace, toți să ne-ngrijim de-acum, să ne pregătim spre ceruri bine, cel din urmă drum. Ca să n-avem tânguire, ci cântare la sfârșit, să nu mergem la osândă, ci la raiul fericit.
1 / 1▲
1. Mare plâns și tânguire
și suspin și vaiet greu
este despărțirea morții
celui fără Dumnezeu.
Dar cântare și iubire
și-adormire-n somn frumos
și-o trezire-n rai e moartea
celui ce-are pe Hristos.
R: Ce folos de tot ce-i jos,
dacă mori fără Hristos,
ce folos de tot ce-ai strâns,
dacă mergi în chin și-n plâns?
2. Iad și pierdere e viața
celui fără Dumnezeu,
după el rămân la moarte
numai chin și blestem greu.
Însă rai și roadă-i viața
celui ce-are pe Hristos,
după el rămâne-n lume
drum curat și chip frumos.
3. Văzând mortul care zace,
toți să ne-ngrijim de-acum,
să ne pregătim spre ceruri
bine, cel din urmă drum.
Ca să n-avem tânguire,
ci cântare la sfârșit,
să nu mergem la osândă,
ci la raiul fericit.
I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 341.
Autor text: Traian Dorz.
Romani 2:1Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.