1. O, de nu-L mai iubeşti pe Domnul,
ce mai iubeşti tu oare azi?
Ce, oare, când priveşti acuma,
mai lumineaz-al tău obraz?

R: Dragul meu, ce iubeşti?
Ce iubeşti, dragul meu?
Dacă tu nu mai vrei
să-L iubeşti pe Isus,
ce iubeşti, ce iubeşti,
Ce iubeşti dragul meu?

2. Tu astăzi nu mai mergi cu frații,
Dar unde duce calea ta?
Ce slavă te aşteaptă în ceruri...
Şi cum te-ai lepădat de ea!

3. De ce-ai dat altuia cununa,
păstrată pentru tine sus?
Cum vei putea-ntâlni odată
Privirea Domnului Isus?

4. O, suflet, suflet scump, întoarce,
încă mai poţi a te salva!
Dar mare cât a fost căderea,
să fie pocăinţa ta!

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 239.
Text: Traian Dorz