1. A fost de-ajuns un simplu staul,
Un loc smerit de pe Pământ,
Unde să vină, să se nască,
Un Fiu al păcii, bun și sfânt.
Nimic din strălucirea lumii
Nu a putut fi mai frumos decât locașul cel sărac
În care S-a născut Cristos!

R: „Ce pace deplină, ce har ni s-a dat!”
În noaptea aceea păstorii-au cântat.
Simțind bucuria, și noi Îl slăvim,
Prin El mântuirea și azi o primim.

2. A fost de-ajuns o simplă iesle,
În care Pruncul gângurea,
În locul cel mai jos din lume,
Salvarea se întrezărea.
Noi nu am fost precum păstorii,
Sau magii să I ne-nchinăm,
Dar I-am predat a' noastre inimi
Și de atunci Îl lăudăm.

3. Ar fi de-ajuns să-i spui: „Mesia,
Azi vino și în viața mea!
Te rog, mă iartă de păcate,
Mă umple cu lumina Ta!”
Ce har, ce mare e minunea,
De-a fi născut din Dumnezeu!
Îți mulțumesc, Isuse dulce,
C-ai mântuit sufletul meu!