Un copil a fost odată între apostoli adus, ca o pildă neuitată când Domnul nostru le-a spus: - Dacă voi nu veţi fi ca un prunc, nicidecum n-aveţi parte cu Mine! Un copil a fost odată între apostoli adus.
Strofă 2
Cum stătea copilul oare strâns lângă pieptul divin? N-ar fi fost mirat să zboare cu Domnu-n largul senin. El ştia că Isus e în Cer şi-I vedea ceru-ntreg în privire. N-ar fi fost mirat să zboare cu Domnu-n largul senin.
Strofă 3
Dacă ai în suflet dorul să fii în Cer cu Isus, nu uita că Salvatorul şi pentru tine a spus: - Dacă voi nu veţi fi ca un prunc, nicidecum n-aveţi parte de Mine! Dacă ai în suflet dorul să fii în Cer cu Isus.
Strofă 1
Un copil a fost odată între apostoli adus, ca o pildă neuitată când Domnul nostru le-a spus: - Dacă voi nu veţi fi ca un prunc, nicidecum n-aveţi parte cu Mine! Un copil a fost odată între apostoli adus.
Strofă 2
Cum stătea copilul oare strâns lângă pieptul divin? N-ar fi fost mirat să zboare cu Domnu-n largul senin. El ştia că Isus e în Cer şi-I vedea ceru-ntreg în privire. N-ar fi fost mirat să zboare cu Domnu-n largul senin.
Strofă 3
Dacă ai în suflet dorul să fii în Cer cu Isus, nu uita că Salvatorul şi pentru tine a spus: - Dacă voi nu veţi fi ca un prunc, nicidecum n-aveţi parte de Mine! Dacă ai în suflet dorul să fii în Cer cu Isus.
1 / 1▲
1. Un copil a fost odată
între apostoli adus,
ca o pildă neuitată
când Domnul nostru le-a spus:
- Dacă voi nu veţi fi ca un prunc,
nicidecum n-aveţi parte cu Mine!
Un copil a fost odată
între apostoli adus.
2. Cum stătea copilul oare
strâns lângă pieptul divin?
N-ar fi fost mirat să zboare
cu Domnu-n largul senin.
El ştia că Isus e în Cer
şi-I vedea ceru-ntreg în privire.
N-ar fi fost mirat să zboare
cu Domnu-n largul senin.
3. Dacă ai în suflet dorul
să fii în Cer cu Isus,
nu uita că Salvatorul
şi pentru tine a spus:
- Dacă voi nu veţi fi ca un prunc,
nicidecum n-aveţi parte de Mine!
Dacă ai în suflet dorul
să fii în Cer cu Isus.
I: Cântările Harului, volumul 15, cântarea 364
Cântări pentru copii - Cântarea numărul 229
Autor versuri: Costache Ioanid