În casa mea lumina, aprinsă să mi-o țin Ca-afară-i întuneric, și noapte e din plin Mai rar mai vezi la case, lumina licărind Și-altarul rugăciunii, uitat de mulți fiind.
Refren
/:O, Doamne-n îndurarea Ta, Ridică-ne iar și vom sta În voia Ta așa dorim, Isus pe veci să fim :/
Strofă 2
Ne doare când în suflet, ușor s-a strecurat Sămânța nepăsării, atunci când n-am vegheat O Doamne fie-ți milă, în vremea de acum De noi și ne ridică, să nu cădem pe drum.
Strofă 3
Mai dă-ne Tu putere, și dragostea dintâi Pe care-am părăsit-o, căci vii și nu amâi Cu pocăință sfântă, la faptele dintâi Să ne întoarcem iarăși, cu noi Tu să râmâi.
Strofă 4
Mai lasă astăzi Duhul, a noastre inimi seci Să le desțelenească, să nu mai fie reci Să prindă iarăși viață, al nostru duh zdrobit Spre cer să se înalțe, ca robul dezrobit.
Strofă 1
În casa mea lumina, aprinsă să mi-o țin Ca-afară-i întuneric, și noapte e din plin Mai rar mai vezi la case, lumina licărind Și-altarul rugăciunii, uitat de mulți fiind.
Refren
/:O, Doamne-n îndurarea Ta, Ridică-ne iar și vom sta În voia Ta așa dorim, Isus pe veci să fim :/
Strofă 2
Ne doare când în suflet, ușor s-a strecurat Sămânța nepăsării, atunci când n-am vegheat O Doamne fie-ți milă, în vremea de acum De noi și ne ridică, să nu cădem pe drum.
Strofă 3
Mai dă-ne Tu putere, și dragostea dintâi Pe care-am părăsit-o, căci vii și nu amâi Cu pocăință sfântă, la faptele dintâi Să ne întoarcem iarăși, cu noi Tu să râmâi.
Strofă 4
Mai lasă astăzi Duhul, a noastre inimi seci Să le desțelenească, să nu mai fie reci Să prindă iarăși viață, al nostru duh zdrobit Spre cer să se înalțe, ca robul dezrobit.
1 / 1▲
1. În casa mea lumina, aprinsă să mi-o țin
Ca-afară-i întuneric, și noapte e din plin
Mai rar mai vezi la case, lumina licărind
Și-altarul rugăciunii, uitat de mulți fiind.
R: /:O, Doamne-n îndurarea Ta,
Ridică-ne iar și vom sta
În voia Ta așa dorim,
Isus pe veci să fim :/
2. Ne doare când în suflet, ușor s-a strecurat
Sămânța nepăsării, atunci când n-am vegheat
O Doamne fie-ți milă, în vremea de acum
De noi și ne ridică, să nu cădem pe drum.
3. Mai dă-ne Tu putere, și dragostea dintâi
Pe care-am părăsit-o, căci vii și nu amâi
Cu pocăință sfântă, la faptele dintâi
Să ne întoarcem iarăși, cu noi Tu să râmâi.
4. Mai lasă astăzi Duhul, a noastre inimi seci
Să le desțelenească, să nu mai fie reci
Să prindă iarăși viață, al nostru duh zdrobit
Spre cer să se înalțe, ca robul dezrobit.