1. Cât de mult m-a iubit,
e-un răspuns ce eu n-am să-l pot da:
de ce Domnul meu Isus m-a mântuit?
Când plângeai sus pe Calvar, lacrimi de har,
ceru-ntreg s-a deschis, revărsând,
harul dragostei Lui!

R: A plâns râuri de har, mări de-ndurare,
izvor de iertare, păcatul spălând!
Murea pe Calvar, dându-şi viaţa în dar
și pe faţă-I curgeau,
pentru noi amândoi, lacrimi de har!

2. Oare cum aş putea
răsplăti în vreun fel ce-ai făcut?
Cum Doamne ai schimbat pe veci un fiu pierdut!
Mulţumesc că sus pe Calvar când ai murit
m-ai iubit şi pe faţă-Ţi curgeau: lacrimi de har!

C: Murea pe Calvar, dându-şi viaţa în dar
și pe faţă-I curgeau,
pentru noi amândoi, lacrimi de har!