Acei ce stau întotdeauna, La umbra Celui Preaînalt, Ei despre Domnul spun întruna: El este cetățuia mea! Când lumea-ntreagă se frământă, De groaza care-i pe pământ, Noi nu ne clătinăm pe stâncă, La adăpostul Celui sfânt!
Refren
/:Iehova Domnul Dumnezeul nostru mare, Cu brațul Său ne va păzi. El pentru noi dă oameni și popoare, Și nu ne temem orice ar veni! :/
Strofă 2
Căci Domnul poate să ne scape, De lațul vânătorului, De ciuma care umblă-n noapte, Și chiar din gura leului. Nu-ți fie frică de săgeata, Ce zboară peste cortul tău, În mâna Lui tu pune-ți soarta, Vei fi ferit de orice rău.
Strofă 3
Atunci când vor cădea o mie, Și zece mii la dreapta ta, Să nu te temi nici prin pustie, El mană sfântă îți va da. Căci Mă iubește, zice Domnul, De-aceea Eu îl voi păzi, Voi fi cu el în strâmtorare, Și voi preface noaptea-n zi!
Strofă 1
Acei ce stau întotdeauna, La umbra Celui Preaînalt, Ei despre Domnul spun întruna: El este cetățuia mea! Când lumea-ntreagă se frământă, De groaza care-i pe pământ, Noi nu ne clătinăm pe stâncă, La adăpostul Celui sfânt!
Refren
/:Iehova Domnul Dumnezeul nostru mare, Cu brațul Său ne va păzi. El pentru noi dă oameni și popoare, Și nu ne temem orice ar veni! :/
Strofă 2
Căci Domnul poate să ne scape, De lațul vânătorului, De ciuma care umblă-n noapte, Și chiar din gura leului. Nu-ți fie frică de săgeata, Ce zboară peste cortul tău, În mâna Lui tu pune-ți soarta, Vei fi ferit de orice rău.
Strofă 3
Atunci când vor cădea o mie, Și zece mii la dreapta ta, Să nu te temi nici prin pustie, El mană sfântă îți va da. Căci Mă iubește, zice Domnul, De-aceea Eu îl voi păzi, Voi fi cu el în strâmtorare, Și voi preface noaptea-n zi!
1 / 1▲
1. Acei ce stau întotdeauna,
La umbra Celui Preaînalt,
Ei despre Domnul spun întruna:
El este cetățuia mea!
Când lumea-ntreagă se frământă,
De groaza care-i pe pământ,
Noi nu ne clătinăm pe stâncă,
La adăpostul Celui sfânt!
R: /:Iehova Domnul Dumnezeul nostru mare,
Cu brațul Său ne va păzi.
El pentru noi dă oameni și popoare,
Și nu ne temem orice ar veni! :/
2. Căci Domnul poate să ne scape,
De lațul vânătorului,
De ciuma care umblă-n noapte,
Și chiar din gura leului.
Nu-ți fie frică de săgeata,
Ce zboară peste cortul tău,
În mâna Lui tu pune-ți soarta,
Vei fi ferit de orice rău.
3. Atunci când vor cădea o mie,
Și zece mii la dreapta ta,
Să nu te temi nici prin pustie,
El mană sfântă îți va da.
Căci Mă iubește, zice Domnul,
De-aceea Eu îl voi păzi,
Voi fi cu el în strâmtorare,
Și voi preface noaptea-n zi!