O, Doamne, Tu ne-ai însoțit pe cale În lungul drum ce trece prin pustiu! Tu ne-ai condus prin lipsuri și belsug, Prin furtuni și foc, spre un loc mai bun! Tu ne-ai condus, până aici!
Strofă 1
Asupriți pe pământ străin, Mult prea slabi să ne-mpotrivim, Noi plăteam tribut celor de demult. Nicidecum locul nu-l găseam, Cântul frânt doar îl suspinam, Tu ne-ai auzit și ne-ai izbăvit.
Strofă 2
Ai zdrobit lanțuri și poveri, Moartea-i frânt și-ale ei puteri, Din deșert ne-ai scos la un loc frumos.
Refren
O, Doamne, Tu ne-ai însoțit pe cale În lungul drum ce trece prin pustiu! Tu ne-ai condus prin lipsuri și belsug, Prin furtuni și foc, spre un loc mai bun! Tu ne-ai condus, până aici!
Strofă 1
Asupriți pe pământ străin, Mult prea slabi să ne-mpotrivim, Noi plăteam tribut celor de demult. Nicidecum locul nu-l găseam, Cântul frânt doar îl suspinam, Tu ne-ai auzit și ne-ai izbăvit.
Strofă 2
Ai zdrobit lanțuri și poveri, Moartea-i frânt și-ale ei puteri, Din deșert ne-ai scos la un loc frumos.
1 / 1▲
R: O, Doamne, Tu ne-ai însoțit pe cale
În lungul drum ce trece prin pustiu!
Tu ne-ai condus prin lipsuri și belsug,
Prin furtuni și foc, spre un loc mai bun!
Tu ne-ai condus, până aici!
1. Asupriți pe pământ străin,
Mult prea slabi să ne-mpotrivim,
Noi plăteam tribut celor de demult.
Nicidecum locul nu-l găseam,
Cântul frânt doar îl suspinam,
Tu ne-ai auzit și ne-ai izbăvit.
2. Ai zdrobit lanțuri și poveri,
Moartea-i frânt și-ale ei puteri,
Din deșert ne-ai scos la un loc frumos.