Când tot în jur, s-a stins și nu mai pot să merg, Nu am nici o speranță și simt c-am să mă pierd, /: Cu lacrimi, eu Te strig, cu sufletul zdrobit, Să Te apleci spre mine, să vii să mă ridici! :/
Strofă 2
N-am aur, nici argint, nici rege, eu, nu sunt, Mă plec 'naintea Ta, cu fața la pământ. /: Sunt doar un simplu om, înfrânt de-al vieții drum Și totuși, mă iubești și nu vrei să renunț! :/
Strofă 3
Dar știu că pe genunchi, oricât ar fi de greu, E mai ușor, să lupt și-Ți spun necazul meu. /: Și aripi, parcă-mi cresc și mă ridic spre Cer, Rămâne, că sunt om și Tu, ești Dumnezeu! :/
Strofă 1
Când tot în jur, s-a stins și nu mai pot să merg, Nu am nici o speranță și simt c-am să mă pierd, /: Cu lacrimi, eu Te strig, cu sufletul zdrobit, Să Te apleci spre mine, să vii să mă ridici! :/
Strofă 2
N-am aur, nici argint, nici rege, eu, nu sunt, Mă plec 'naintea Ta, cu fața la pământ. /: Sunt doar un simplu om, înfrânt de-al vieții drum Și totuși, mă iubești și nu vrei să renunț! :/
Strofă 3
Dar știu că pe genunchi, oricât ar fi de greu, E mai ușor, să lupt și-Ți spun necazul meu. /: Și aripi, parcă-mi cresc și mă ridic spre Cer, Rămâne, că sunt om și Tu, ești Dumnezeu! :/
1 / 1▲
1. Când tot în jur, s-a stins și nu mai pot să merg,
Nu am nici o speranță și simt c-am să mă pierd,
/: Cu lacrimi, eu Te strig, cu sufletul zdrobit,
Să Te apleci spre mine, să vii să mă ridici! :/
2. N-am aur, nici argint, nici rege, eu, nu sunt,
Mă plec 'naintea Ta, cu fața la pământ.
/: Sunt doar un simplu om, înfrânt de-al vieții drum
Și totuși, mă iubești și nu vrei să renunț! :/
3. Dar știu că pe genunchi, oricât ar fi de greu,
E mai ușor, să lupt și-Ți spun necazul meu.
/: Și aripi, parcă-mi cresc și mă ridic spre Cer,
Rămâne, că sunt om și Tu, ești Dumnezeu! :/