1. În clipa când ceream iertare,
ce binecuvântat am fost!
Era o zi scăldată-n soare
Și mii de raze salvatoare,
Dădeau vieții mele rost.
Purtam poveri și răni în suflet,
Păcatul mă robise greu.
Eu n-am știut a cui e vina,
Dar când m-a-nconjurat Lumina,
Văzui că vinovat sunt eu.

R: Și m-am întors la Tine, Doamne,
Iar astăzi sunt un fiu salvat.
Eu am gustat din fericirea
Celor pe care i-ai iertat!

2. Atuncea mi-am cerut iertare,
Cu lacrimi, ca un păcătos
Și-o ființă plină de îndurare,
Străpunsă-n mîini și în picioare,
S-a aplecat spre mine jos.

3. Nu pot să uit viața-ntreagă,
Cum m-a privit, uimit de drag!
El, cu blândețea Lui aleasă,
Mi-a spus să mă întorc acasă
Căci Tatăl mă așteaptă-n prag.

R: /:Și m-am întors la Tine, Doamne,
Iar astăzi sunt un fiu salvat.
Eu am gustat din fericirea
Celor pe care i-ai iertat! : \ x2
În clipa când ceream iertare.