1. E-o lume păgână cea în care trăim
E plină de dureri, de amar și de chin
Oricât de aproape-i sfârșitul, zărim
Când spaimele nopții cu toți le trăim.
/: Nu-s azi rugăciuni ca și-atunci când au fost
Nu-s nopțile-n veghe, nici zile de post
N-avem nici voință, nici râvnă n-avem
De Tine departe nu știm că suntem. :/

2. Urăști nepăsarea în care dormim
Și scuze sunt zilele în care trăim.
Iar adevărul ne costă prea scump
Atunci când în el căutam un răspuns.
/: Nu văd bine ochii atunci când privesc
Inima-i judecă pe cei ce greșesc
Vina o văd doar a fratelui meu
Și-atunci când greșesc și de vină sunt eu. :/

3. Și totuși prin har mai suntem ce suntem
Caci roade și fapte puține avem.
Prin harul acesta ajută-mi s-alerg
Căci roada mântuirii doresc s-o culeg.
/: Nu vreau ca furtuna ce bate acum
La capăt de veac, la sfârșit de drum
Să spulbere credința și ce mi-a rămas
În iureșul luptei să nu mă lași. :/