1. Mai lasă-mă, Doamne, încă un an
În frunza cea verde și-amară,
Să urce Izvorul Luminii prin ram,
/: Ca rodul dorit să apară. :/

R1: /:Zadarnic am stat în pământul cel gras
Cu Apele dulci lângă mine,
Căci Seva cea Vie în fructe n-am tras,
/: Mi-s frunzele goale de Tine! : /:/

2. A mea rădăcină de mult a pierdut
Dorința de-a crește spre Tine...
Frumos, dar pustiu pe pământ am crescut
/: Și-acum umbre vin să mă-ngroape! :/

R2: /:Cu ochiul Tău cauți vreun fruct rumenit
În noaptea cea rece și-adâncă,
Dar umbră și umbră e tot ce-am rodit,
/: O, nu-mi blestema viața încă! : /:/

3. Mai lasă-mă, Doamne, încă un an
În frunza cea verde și-amară,
S urce Izvorul Luminii prin ram,
/: Ca rodul dorit să apară :/

R3: /:În inima mea de smochin fără rod,
Mă plouă cu apa Ta vie;
Din lacrima crengii, durerii Izvor,
/: La anul smochine-o să fie! : /:/