Tată, am păcătuit Împotriva Cerului și împotriva Ta! Mă întorc ca un fiu blând Și la picioarele-Ți cad, primește-mă cum sunt!
Refren
Am rătăcit atât de mult, Părinte În noaptea fără de hotar... Dar, iată, noaptea mă cuprinde Și vin la Tine iar! Pentru că-Ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil, Port chipul Tău adânc în mine! Și port numele Tău Pentru că-ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil. Țin mâna Ta în mâna-mi slabă, Mă odihnesc pe brațul Tău Și-aud cum glasul Tău mă cheamă: „Tu ești copilul Meu!”
Strofă 2
Tată, cum pot să-Ţi mulțumesc La pieptul Tău cel cald că m-ai primit? Cu veșmânt curat m-ai îmbrăcat, Mi-ai șters obrazul plâns, Cu pâine m-ai hrănit.
Strofă 1
Tată, am păcătuit Împotriva Cerului și împotriva Ta! Mă întorc ca un fiu blând Și la picioarele-Ți cad, primește-mă cum sunt!
Refren
Am rătăcit atât de mult, Părinte În noaptea fără de hotar... Dar, iată, noaptea mă cuprinde Și vin la Tine iar! Pentru că-Ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil, Port chipul Tău adânc în mine! Și port numele Tău Pentru că-ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil. Țin mâna Ta în mâna-mi slabă, Mă odihnesc pe brațul Tău Și-aud cum glasul Tău mă cheamă: „Tu ești copilul Meu!”
Strofă 2
Tată, cum pot să-Ţi mulțumesc La pieptul Tău cel cald că m-ai primit? Cu veșmânt curat m-ai îmbrăcat, Mi-ai șters obrazul plâns, Cu pâine m-ai hrănit.
1 / 1▲
1. Tată, am păcătuit
Împotriva Cerului și împotriva Ta!
Mă întorc ca un fiu blând
Și la picioarele-Ți cad, primește-mă cum sunt!
R: Am rătăcit atât de mult, Părinte
În noaptea fără de hotar...
Dar, iată, noaptea mă cuprinde
Și vin la Tine iar!
Pentru că-Ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil,
Port chipul Tău adânc în mine!
Și port numele Tău
Pentru că-ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil.
Țin mâna Ta în mâna-mi slabă,
Mă odihnesc pe brațul Tău
Și-aud cum glasul Tău mă cheamă:
„Tu ești copilul Meu!”
2. Tată, cum pot să-Ţi mulțumesc
La pieptul Tău cel cald că m-ai primit?
Cu veșmânt curat m-ai îmbrăcat,
Mi-ai șters obrazul plâns,
Cu pâine m-ai hrănit.
Isaia 12:2Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit.”